Într-o mișcare surprinzătoare, președintele american Donald Trump a anunțat că se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin, pe 15 august, în Alaska. Scopul discuțiilor este stabilirea unor pași concrete pentru încheierea conflictului din Ucraina, care a provocat deja sute de mii de victime și distrugeri masive.
Anunțul vine după luni de tensiuni diplomatice și schimbări subtile în abordarea occidentală față de Kremlin. În ultimii ani, Rusia a fost tratată ca un stat izolat din cauza invaziei din Ucraina, însă recent, tonul pare să se tempereze.
Locul ales pentru summit este plin de simbolism: Alaska, teritoriu cumpărat de Statele Unite de la Rusia în 1867, într-o perioadă de dificultăți financiare pentru țarul Alexandru al II-lea. Totuși, absența Ucrainei de la masa negocierilor ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea acestui dialog.
Pentru Kremlin, simplul fapt că un președinte american acceptă să discute direct cu Putin reprezintă o victorie simbolică. De la începutul mandatului, Trump a evitat o întâlnire oficială, temându-se să nu fie perceput ca înclinat spre concesii. Pe de altă parte, Putin, încrezător în avansul militar al Rusiei, nu a dorit să pară că face presiuni pentru pace.
Schimbarea de atitudine a venit în contextul amenințărilor americane cu noi sancțiuni dure dacă Moscova nu pune capăt războiului. Recent, Trump a impus măsuri comerciale severe împotriva Indiei, ca răspuns la continuarea achizițiilor de petrol rusesc.
Întâlnirea dintre cei doi lideri a fost anunțată la scurt timp după o discuție între Putin și Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump. Detaliile acestor discuții rămân necunoscute, dar analiștii presupun că Putin ar putea folosi summitul ca o tactică de câștig de timp și îmbunătățire a relațiilor cu Occidentul.
Liderul rus are o viziune clară asupra ordinii mondiale: marile puteri ar trebui să-și controleze propriile zone de influenă, similar cu acordurile de la Yalta din 1945. El consideră că arsenalul nuclear al Rusiei o menține în poziția de superputere, în ciuda economiei slabe și dependenței de exporturile de energie.
Lista cererilor Kremlinului este bine cunoscută: recunoașterea anexării teritoriilor ucrainene, excluderea Ucrainei din NATO, limitarea capacităților militare ale Kievului și instalarea unei conduceri politice prietenoase față de Moscova.
Trump, care în campanie promisese că va opri războiul „în 24 de ore”, continuă să se prezinte ca un negociator de elită. Deși termenul a trecut de mult, el nu a renunțat la speranța unui acord și nici la ambiția de a obține Premiul Nobel pentru Pace.
Recent, președintele american a condamnat bombardamentele rusești asupra orașelor ucrainene, denumindu-le „scandaloase”. Totuși, pe rețelele de socializare, a reluat discursul despre necesitatea păcii: „Toți suntem de acord că acest război trebuie să se termine, iar noi vom lucra în această direcție.”
Problema principală rămâne faptul că Ucraina și aliații săi europeni nu vor fi prezenți la negocieri. Majoritatea ucrainenilor resping orice concesie teritorială, iar refuzul ambelor părți de a face compromisuri a blocat orice progres în trecut.
Într-o reacție rapidă, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că orice soluție negociată fără participarea Ucrainei va fi „împotriva păcii”. „Nu vom ceda teritoriul ocupanților”, a subliniat el pe Telegram, ca răspuns la sugestiile că Kievul ar putea fi forțat să facă sacrificii teritoriale.
Întrebarea care rămâne este: va aduce acest summit o schimbare reală sau doar un nou episod de diplomație teatrală, fără rezultate concrete?
