Institutul Național de Statistică (INS) a publicat astăzi cifrele semnificative privind evoluția economiei în primele șase luni ale anului. Datele arată o creștere de doar 0,3% în al doilea trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, confirmând tendința de încetinire a activității economice.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a declarat recent că economia va avansa cu greu în următoarele 12 luni, estimând o creștere între 0 și 1%. „Prognoza mea se bazează pe evaluări preliminare și nu exclude riscul unei stagnări”, a precizat el, subliniind necesitatea absorbției mai rapide a fondurilor europene pentru a preveni o posibilă recesiune.
Analiștii financiari sunt pesimiști. BRD, cunoscut pentru estimările sale precise, consideră că România ar putea intra în recesiune în 2025, cu o scădere a PIB-ului între 0,6% și 1,4%. Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a avertizat că indicatorii macroeconomici arată o scădere constantă a încrederii, iar riscul de recesiune crește. „Situația se agravează datorită politicii fiscale pro-ciclice din ultimii ani, care a dus la creșteri ale taxelor indirecte și presiuni inflaționiste”, a explicat el.
Potrivit unui raport ING, economia ar putea rămâne aproape stagnantă anul viitor, cu o creștere de doar 0,3%, în timp ce inflația ar putea atinge 10%, iar șomajul ar putea urca la 6%.
Semne de avertizare
Specialiștii monitorizează mai mulți indicatori care ar putea anunța o recesiune:
– Scăderea locurilor de muncă – Numărul de angajări noi scade brusc sau devine negativ.
– Creșterea șomajului – Cererile de ajutor social cresc, iar piața muncii se contractă.
– Reducerea consumului – Vânzările din retail scad, iar cererea se orientează spre produse mai ieftine.
– Falimente și insolvențe – Numărul firmelor care intră în dificultate financiară crește.
– Scăderea producției industriale – Comenzile pentru bunuri de consum și echipamente se reduc.
În plus, comportamentul consumatorilor și al firmelor va fi decisiv. Dacă anticipările inflaționiste devin exagerate sau dacă autoritățile nu clarifică măsurile fiscale, riscul de depășire a țintei de inflație crește.
În concluzie, economia românească se află într-un moment delicat, iar deciziile viitoare ale autorităților vor fi cruciale pentru evitarea unei recesiuni prelungite.
