Economia României traversează o perioadă dificilă, marcată de creșterea rapidă a deficitelor fiscale și externe. Pentru a aborda aceste probleme, sunt necesare timp și consecvență, iar în următoarea perioadă, trei elemente cheie vor fi pus la încercare: stabilitatea politică, coeziunea socială și încrederea, inclusiv cea a agențiilor de rating.
Potrivit unor analize economice, contracția economică ar putea varia între -0,6% și -1,4% în acest an. Perspectivele pentru sectorul serviciilor și comerț sunt cele mai pesimiste din ultimii doi-trei ani, iar încrederea consumatorilor a scăzut sub nivelurile înregistrate în timpul pandemiei.
Situația actuală are asemănări notabile cu criza din 2008-2009, când economia a înregistrat doi ani de contracție. Spre deosebire de redresarea rapidă post-pandemie, acum condițiile sunt mult mai restrictive, iar ajustările fiscale vor avea costuri socio-economice semnificative.
Consumul privat a fost principalul motor al creșterii economice în ultimii ani, atingând peste 70% din PIB în 2024. În schimb, investițiile și exporturile nete au avut un impact limitat, iar exporturile au atins un minim istoric ca pondere în PIB anul trecut.
Semnele de încetinire economică sunt deja vizibile: vânzările cu amănuntul au scăzut în primul semestru al anului 2025, iar înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere de 21,8% față de anul precedent. Tranzacțiile imobiliare au scăzut cu aproximativ 3% la nivel național, iar în București scăderea a fost de aproape 10%.
În acest context, există îndoieli cu privire la capacitatea absorbției fondurilor europene și a exporturilor nete de a susține creșterea economică. Cererea externă este afectată de performanța slabă a principalilor parteneri comerciali, precum Germania, Franța și Italia, precum și de provocările din industria auto europeană.
Pe plan intern, inflația a crescut la 7,8% în iulie 2025, iar Banca Națională a României a ajustat în sus prognozele, anticipând un vârf de 9,2% în trimestrul al treilea. O reducere a ratei dobânzii în acest an este exclusă, deoarece autoritățile monetare încercă să prevină efectele secundare ale șocului inflaționist.
În concluzie, momentul actual necesită realism, nu optimism sau pesimism. Viitorul economic al României depinde de măsurile adoptate și de capacitatea de a gestiona provocările pe termen scurt și mediu.
