În ultimii ani, România se confruntă cu un declin demografic alarmant, iar unele localități din țară aproape că nu mai înregistrează nașteri. În comune precum Ceru-Băcăinți (județul Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) sau Bătrâna (Hunedoara), în intervalul 2020-2024, au venit pe lume doar trei copii. Situația este similară și în alte zone rurale, unde populația scade constant, iar casele se lasă pradă uitării.
Oglinda demografică a României
Datele oficiale confirmă tendința descendentă. În 2024, România a înregistrat sub 150.000 de nașteri, cel mai mic număr din ultimele decenii. Pentru comparație, în anii ’60, natalitatea depășea 300.000 anual. „Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat înlocuirea populației. De atunci, fiecare cohortă următoare a avut mai puțini copii decât era necesar”, explică un demograf.
Urbanul nu oferă o imagine mai îmbucurătoare. Orașe precum Orșova, Beiuș sau Motru se confruntă cu îmbătrânirea accelerată a populației, iar centre urbane mici, precum Urlați sau Videle, înregistrează natalități extrem de scăzute.
De ce nu mai nasc românii?
Motivele sunt complexe și variate. Pe lângă factorii economici – incertitudinea financiară, costurile crescute ale creșterii copiilor –, influențează și experiența istorică. Politica draconică a regimului comunist privind avortul și contracepția a lăsat urme profunde în mentalitatea colectivă. După 1989, multe cupluri au ales să limiteze numărul de copii, iar această tendință persistă și astăzi.
Un alt aspect este schimbarea priorităților. Urbanizarea și accesul la educație au determinat tinerii să amâne formarea unei familii, preferând să se concentreze pe carieră sau pe dezvoltarea personală.
Viitorul incert al satelor românești
În satele izolate, unde populația a scăzut dramatic, consecințele sunt vizibile: școli închise, biserici goale și case părăsite. În Ocoliș (Alba), de exemplu, numărul locuitorilor a scăzut de la 616 în 2011 la 479 în 2021. În Râmeț, o comună cu 13 sate, populația a ajuns la doar 426 de locuitori.
Dacă tendința continuă, multe dintre aceste localități riscă să dispară de pe harta României. Fără politică demografică eficientă și fără investiții în zonele rurale, viitorul acestor comunități rămâne sumbru.
Ce se poate face?
Specialiștii susțin că măsurile de stimulare a natalității – alocații, facilități pentru familii cu copii – au un impact limitat. Soluția ar putea fi o combinație între sprijin financiar, îmbunătățirea infrastructurii și promovarea unui mediu favorabil familiilor. Dar, pentru moment, România continuă să se stingă în tăcere, iar ecoul pașilor din satele pustii rămâne tot mai slab.
