În martie 2018, Robert Lighthizer, reprezentantul comercial al SUA în administrația Trump, a publicat un raport care evidenția practicile comerciale considerate neloiale ale Chinei. Documentul sublinia că Beijingul și-ar consolidat poziția economică prin achiziționarea sau furtul de tehnologie americană.
Problemele erau multiple: subvențiile acordate de China, barierele comerciale și concurența inechitabilă afectau diverse sectoare, de la industria auto și oțel până la agricultură și producția de mobilă. Însă domeniul cel mai critic rămânea tehnologia, unde China urmărea să devină lider global prin orice mijloace.
Administrația Trump a încercat să contracareze expansiunea chineză, dar metodele erau limitate. Tarifele ar fi putut reduce importurile, dar nu și influența companiilor chineze pe piețele externe. O primă încercare de a limita avansul Huawei în domeniul 5G s-a lovit rapid de obstacole.
Marea provocare a fost convingerea operatorilor americani să renunțe la echipamentele Huawei, deși acestea erau mai ieftine și la fel de performante. În 2012, un raport al Congresului avertiza că firmele chineze ar putea reprezenta un risc pentru securitatea națională. Totuși, boicotul bazat pe un acord informal era greu de susținut.
Robert Spalding, consilier al Consiliului de Securitate Națională, a propus o soluție radicală: ca guvernul federal să construiască propria rețea 5G, fără componente chinezești, și să o închirieze operatorilor. Ideea a fost rapid respinsă de industria de telecomunicații și de oficialii care susțineau o abordare bazată pe piață liberă. Spalding a fost marginalizat, iar planul abandonat.
Între timp, alt gigant chinez, ZTE, se confrunta cu probleme grave. Compania fusese prinsă încălcând sancțiunile americane prin exportul de tehnologie către Iran. Sub Obama, ZTE plătise o amendă record de 1,2 miliarde de dolari și promisese reforme. Dar în 2018, autoritățile americane au descoperit că firma continuă să încalce regulile, inclusiv prin acordarea de bonusuri managerilor implicați în scandal.
Ca pedeapsă, Departamentul de Comerț a interzis companiilor americane să mai vândă componente către ZTE. Măsura a avut efect imediat: ZTE și-a suspendat operațiunile, iar acțiunile sale au fost retrase de la bursă. China risca să piardă unul dintre principalii săi producători de echipamente de telecomunicații.
Atunci a intervenit personal președintele Xi Jinping. Într-un apel telefonic din mai 2018, l-a rugat pe Trump să amâne sancțiunile, invocând impactul asupra muncitorilor chinezi. Trump a cedat, probabil în speranța unui viitor acord comercial favorabil SUA.
În scurt timp, ZTE a primit o nouă șansă: o amendă suplimentară de un miliard de dolari și obligația de a schimba conducerea. Compania și-a reluat activitatea, dar incidentul a lăsat urme profunde. Pentru China, a fost un semnal clar că dependența de tehnologia americană o face vulnerabilă.
Episodul a demonstrat că, în războiul economic dintre cele două puteri, deciziile sunt adesea dictate nu doar de principii, ci și de interese politice și economice imediate.
