Încrederea publicului în băncile centrale variază semnificativ de la o țară la alta în Europa Centrală și de Sud-Est, iar România se situează printre statele cu cele mai scăzute niveluri de încredere. Aceste concluzii rezultă dintr-un studiu recent care analizează percepțiile cetățenilor din mai multe țări.
Cercetarea indică faptul că vârsta și veniturile joacă un rol important în modul în care românii percep Banca Națională. Persoanele mai în vârstă și cele cu venituri modeste se arată mai puțin încrezătoare, în timp ce tinerii și cei cu resurse financiare mai consistente manifestă un grad mai ridicat de încredere.
Pe de altă parte, Albania și Bulgaria se remarcă prin niveluri foarte ridicate de încredere în băncile lor centrale. Factorii care contribuie la acest lucru includ independența instituțională, politicile monetare eficiente, transparența în comunicare și un istoric solid de stabilitate financiară.
Specialiștii subliniază că încrederea într-o bancă centrală nu depinde doar de controlul inflației, ci și de factori precum crizele economice, comunicarea publică și educația financiară. De asemenea, se remarcă faptul că încrederea este mult mai ușor de pierdut decât de câștigat.
În contextul actual, marile instituții financiare se confruntă cu provocări suplimentare, cum ar fi polarizarea social-politică, răspândirea informațiilor false și influența rețelelor sociale. Totuși, pe măsură ce publicul devine mai informat despre rolul și funcțiile băncilor centrale, șansele de a construi încredere cresc semnificativ.
