Economia României a înregistrat o creștere de doar 0,3% în prima jumătate a anului, semnalând o aproape stagnare. Luând în calcul inflația, această evoluție poate fi percepută ca o contracție economică, potrivit datelor oficiale.
Analiștii financiari sunt împărțiți în privința perspectivei. Unii estimează o recesiune cu o contracție între -0,6% și -1,4% pentru acest an. Alții, mai optimiști, preconizează o creștere de până la 1,3%.
Doar două sectoare au adus o contribuție pozitivă, deși modestă: construcțiile și IT&C. Industria, comerțul cu amănuntul, transportul, hotelurile și restaurantele au avut un impact negativ. Fără contribuția impozitelor nete, economia ar fi intrat în scădere.
Speranța de relansare economică se bazează în principal pe investițiile publice finanțate din fonduri europene. Estimările indică o injecție uriașă de 15-17 miliarde de euro în economie în anul următor, care ar putea susține sectorul construcțiilor și preveni o recesiune profundă.
Un alt factor pozitiv îl reprezintă perspectiva unei recolte excepționale de grâu, una dintre cele mai bune din ultimul deceniu. Deși agricultura are o pondere redusă în PIB, o recoltă puternică ar putea oferi un impuls exporturilor și economiei generale.
Consumul menține o surprinzătoare rezistență, iar contribuția negativă a exporturilor nete s-a redus, semnale încurajatoare pentru viitor. Stocurile crescânde indică un anumit optimism în rândul firmelor privind cererea viitoare, deși acest aspect poate fi interpretat dublu.
Discrepanțele între datele sezoniere ajustate și cele brute rămân semnificative, cu variații de până la 1,1 puncte procentuale, ceea ce complică și mai mult prognozele economice.
În concluzie, economia românească se află într-o fază de stagnare cu risc de contracție. Investițiile europene și recolta agricolă promițătoare reprezintă principalele puncte de sprijin pentru evitarea unei recesiuni profunde în lunile următoare.
