Daniela, o femeie de 56 de ani, a petrecut ultimele luni în căutarea unui nou loc de muncă după ce a fost concediată de la o firmă financiară, unde gestiona departamentul de relații cu clienții. Deși a trimis peste 200 de cereri, a fost chemată la un singur interviu, fără rezultat. Situația i-a provocat îngrijorări financiare, determinând-o să vândă apartamentul și să se mute într-unul mai mic. „Mă simt ca un semi-pensionar”, mărturisește ea, descriind senzația de marginalizare de pe piața muncii după 32 de ani de activitate.
România, în urmă față de restul Europei
Conform datelor Eurostat, românii petrec în medie doar 32,7 ani în câmpul muncii, cel mai puțin din Uniunea Europeană. În contrast, țări precum Olanda, Suedia sau Danemarca înregistreaz peste 40 de ani de viață activă. Deși acum două decenii România se afla printre statele cu cei mai mulți ani lucrați, situația s-a inversat dramatic.
De ce muncesc românii mai puțin?
1. Pensionări anticipate – Mulți români beneficiază de scheme speciale care le permit să se retragă de la 50-55 de ani.
2. Participare scăzută a femeilor – Femeile părăsesc mai devreme piața muncii din cauza responsabilităților familiale sau a normelor culturale. În medie, ele lucrează cu 6-7 ani mai puțin decât bărbații.
3. Șomaj în rândul tinerilor – Mulți absolvenți rămân ani la rând fără un loc de muncă stabil.
4. Economia neformală – Munca „la negru” nu este contabilizată în statistici, reducând durata oficială a vieții active.
5. Probleme de sănătate – Speranța de viață mai scăzută și ratele ridicate de dizabilități forțează unele persoane să se retragă prematur.
Discrepanțe majore între genuri și regiuni
În UE, bărbații lucrează în medie cu 4 ani mai mult decât femeile, dar în unele țări, diferența depășește 9 ani (Italia). În schimb, Estonia, Lituania și Letonia sunt singurele state unde femeile au cariere mai lungi.
România se situează printre țările cu cea mai mare diferență de gen, alături de Grecia și Malta. Pe de altă parte, în nordul Europei, politicile sociale și flexibilitatea pe piața muncii permit femeilor să rămână active mai mult timp.
Perspective nesigure pentru viitor
În ciuda tendinței generale de creștere a duratei vieții active în UE, România rămâne în urmă. Fără reforme majore în educație, sănătate și politici de ocupare, această problemă va continua să afecteze generațiile viitoare.
