Peste 9 milioane de români care dețin pensii private (Pilonul II obligatoriu și Pilonul III facultativ) se vor confrunta cu noi reguli privind retragerea fondurilor după pensionare. Conform unui proiect de lege discutat recent, ei nu vor mai putea încasa întreaga sumă acumulată dintr-odată, ci doar maximum 25%, restul fiind plătit lunar pe durata vieții. Există însă o excepție: dacă valoarea din cont este sub 12 indemnizații sociale pentru pensionari (15.372 de lei la finele anului trecut), suma poate fi retrasă integral, ca până acum.
Autoritățile justifică această schimbare prin necesitatea de a se alinia la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în contextul în care România urmărește aderarea la această structură. Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a subliniat că actualul sistem, care permite retrageri totale, a fost doar o măsură temporară introdusă în 2008.
Două opțiuni principale de încasare
Noul cadru legislativ prevede două modalități de a primi pensia privată:
1. Retrageri programate – Plăți lunare pe o perioadă stabilită (maximum 10 ani), cu garanția recuperării întregii sume. Dacă beneficiarul decedează înainte de epuizarea fondurilor, moștenitorii primesc diferența.
2. Pensie viageră – Suma lunară se încasează pe tot parcursul vieții, calculată pe baza metodelor actuariale.
Critici din partea consumatorilor
Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) consideră că proiectul favorizează administratorii de fonduri de pensii, nu participanții. Alin Iacob, președintele AURSF, a criticat faptul că perioada de plată a fost extinsă de la 5 la 10 ani, ceea ce, în condițiile unei speranțe de viață scăzute în România, poate face ca mulți să nu beneficieze de întreaga sumă acumulată. Asociația propune ca retragerea inițială să fie de 30%, iar în cazuri medicale sau sociale urgente, să se permită accesul la întregul fond.
Contextul financiar
Fondurile de pensii private din România reprezintă peste 10% din PIB, iar în ultimii ani sumele retrase au crescut semnificativ. Doar în 2024, plățile unice au depășit 454,5 milioane de lei. Guvernul susține că reforma este necesară pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a sistemului, mai ales în perspectiva unui val masiv de pensionări după 2030.
Proiectul va fi supus unei consultări extinse înainte de adoptarea finală.
