Gigantul tehnologic Meta, care deține platforme precum Facebook, Instagram și WhatsApp, a anunțat că va înceta afișarea de reclame politice și sociale în Uniunea Europeană începând din octombrie. Motivul invocat este complexitatea și incertitudinea juridică introdusă de noile reglementări europene privind transparența publicității online.
Compania a subliniat că această decizie a fost luată în urma intrării în vigoare a Regulamentului UE privind transparența și direcționarea publicității politice (TTPA). Conform Meta, noile cerințe impun obligații excesive, ceea ce ar crea dificultăți atât pentru platforme, cât și pentru agenții de publicitate.
„Deși este o măsură pe care nu am dorit să o luăm, considerăm că este singura soluție în contextul actual”, a precizat compania. Totuși, utilizatorii vor putea continua să discute și să posteze conținut politic, deoarece interdicția se referă strict la reclamele plătite.
Uniunea Europeană susține că noile reguli au fost adoptate pentru a asigura mai multă transparență în publicitatea online, în urma scandalului Cambridge Analytica din 2018. Atunci, s-a descoperit că datele personale ale milioane de utilizatori au fost folosite în mod abuziv pentru influențarea alegerilor și a referendumului Brexit.
Nu doar Meta se confruntă cu provocări în aplicarea acestor norme. Google a anunțat anterior că va suspenda, de asemenea, publicitatea politică în UE începând din 2025, invocând dificultăți similare.
Tensiunile dintre Meta și UE nu sunt noi. În aprilie, compania a fost amendată cu 200 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor de protecție a datelor. Mark Zuckerberg, fondatorul Meta, a comparat unele sancțiuni europene cu „taxe vamale”, în timp ce oficialii americani au criticat recent Legea Serviciilor Digitale (DSA) a UE, denumind-o o formă de „cenzură străină”.
Comisia Europeană a respins aceste acuzații, afirmând că libertatea de exprimare rămâne un principiu fundamental în cadrul legislației Uniunii. „DSA nu încalcă drepturile cetățenilor, ci doar reglementează responsabilitatea platformelor”, a precizat un purtător de cuvânt.
Situația reflectă divergențele tot mai mari între UE și SUA în domeniul tehnologiei, unde abordările privind reglementarea, protecția datelor și libertatea online continuă să difere semnificativ.
