Negocierile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite au culminat cu un acord care a lăsat multe întrebări despre poziția de putere economică a blocului. În loc să reziste presiunilor comerciale ale fostului președinte american Donald Trump, UE a acceptat în cele din urmă o taxă vamală de 15%, inclusiv pentru automobile, într-o înțelegere semnată în Scoția.
Începutul tensionat al negocierilor
În aprilie, SUA a impus taxe vamale generale de 25% pentru importurile de oțel, aluminiu și autovehicule, provocând neliniște pe piețele financiare. Ca răspuns, UE a suspendat inițial măsurile de represalii și a acceptat să negocieze, deși unii critici susțin că blocul ar fi putut obține condiții mai bune dacă ar fi rămas ferm.
„Am fost prea blânzi. Trump a profitat de slăbiciunea noastră”, a recunoscut un diplomat european. În schimb, China și Canada au răspuns cu măsuri imediate, în timp ce UE a ales calea compromisului.
Diviziuni interne și presiuni politice
În cadrul Comisiei Europene, au existat dezbateri aprige între susținătorii unei abordări mai dure și cei care preferau evitarea unui conflict deschis. Sabine Weyand, negociatoarea cu experiență din perioada Brexit, a pledat pentru o poziție fermă, dar președinta Ursula von der Leyen a optat pentru prudență, temându-se de escaladarea tensionărilor.
Franța și Germania au avut, de asemenea, poziții diferite. Berlinul a încercat să obțină compensații pentru industria auto, în timp ce Parisul a cerut măsuri mai dure. Însă divergențele dintre statele membre au slăbit poziția europeană la masa negocierilor.
Amenințări și concesii
Trump a profitat de fragilitatea UE, amenințând cu creșteri suplimentare ale taxelor vamale dacă blocul nu accepta termenii săi. În plus, presiunile au venit și din partea industriei americane, care a cerut slăbirea unor reglementări europene, cum ar fi cele privind protecția datelor.
În final, UE a acceptat o taxă vamală de 15%, prezentată oficial ca o menținere a status quo-ului. În realitate, aceasta înseamnă o creștere semnificativă față de nivelurile anterioare. „Nu putem nega că am fost învinși”, a mărturisit un alt reprezentant european.
Implicații pe termen lung
Acest episod a arătat limitele puterii comerciale a UE în fața unei strategii agresive. Deși s-a evitat un război comercial deschis, capitularea din fața lui Trump ridică întrebări despre capacitatea blocului de a-și apăra interesele pe scena globală.
Unii analiști avertizează că lipsa de unitate și teama de escaladare au slăbit poziția europeană. Viitorul va arăta dacă UE va reuși să-și recapete influența sau va rămâne vulnerabilă în fața presiunilor externe.
