Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR-CH) a solicitat președintelui Nicușor Dan să nu promulge legea care prevede pedepse mai aspre pentru propagarea fascismului, legionarismului, rasismului și xenofobiei. Decizia vine după ce Curtea Constituțională (CCR) a respins, joi, sesizarea șefului statului, care susținea că textul normativ ar fi neclar și impredictibil.
Într-un comunicat publicat vineri, APADOR-CH a subliniat că, deși combaterea ideologiilor extremiste este necesară, legea în cauză conține definiții prea vagi, ceea ce ar putea duce la interpretări abuzive. Organizația a criticat faptul că termeni precum „legionar” sau „materiale fasciste” nu sunt suficient de precise, iar CCR ar fi adoptat o poziție mai degrabă politică decât juridică.
„O lege penală trebuie să fie clară și predictibilă, pentru a evita aplicarea arbitrară. Riscul este ca orice critică la adresa autorităților să fie etichetată drept extremism, ceea ce ar putea afecta libertatea de exprimare”, se arată în comunicat.
Ce prevede legea?
Textul normativ, inițiat de deputatul Silviu Vexler (minorități), a fost adoptat de Parlament la începutul lunii iunie. Printre principalele modificări se numără:
– Pedepsirea distribuirii de materiale extremiste cu închisoare de la unu la cinci ani (și majorarea pedepsei dacă fapta este comisă online).
– Sancționarea promovării cultului personalităților fasciste cu închisoare de la trei luni la trei ani.
– Interzicerea negării Holocaustului pe teritoriul României, pedepsită acum cu închisoare între șase luni și trei ani (fără posibilitatea de amendă, ca în versiunea anterioară).
Reacții contradictorii
În timp ce guvernul și majoritatea parlamentară susțin legea, opoziția (AUR, Partidul Oamenilor, Muncă și Demnitate – POT, S.O.S. România) a contestat-o la CCR, susținând că ar încălca libertatea de exprimare. Anamaria Gavrilă (POT) a cerut explicit președintelui să nu o promulge, argumentând că ar putea fi folosită pentru a criminaliza opinii neplăcute.
Acum, după respingerea sesizărilor, președintele are de ales între promulgare și trimiterea legii înapoi în Parlament pentru revizuire. APADOR-CH îi cere să opteze pentru a doua variantă, pentru a asigura conformitatea cu principiile statului de drept.
De ce este controversată?
Criticii susțin că definițiile din lege sunt prea largi, permițând abuzuri. De exemplu, termenul „legionar” poate fi interpretat diferit, iar „materiale extremiste” nu sunt delimitate clar. Pe de altă parte, susținătorii legii consideră că aceasta este necesară pentru a combate propaganda extremistă și pentru a preveni reabilitarea crimelor istorice.
Situația rămâne tensionată, iar decizia președintelui va fi crucială pentru viitorul acestei legi.
