Președintele Nicușor Dan a anunțat că va trimite din nou în Parlament proiectul de lege privind combaterea extremismului, cunoscut sub denumirea de „Legea Vexler”, odată ce Curtea Constituțională va publica argumentele care au stat la baza deciziei de respingere a sesizării sale. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Ambasada României din Berlin, încheind astfel vizita oficială în Germania.
Dan a menționat că, deși CCR a decis că modificările legislative sunt conforme cu Constituția, el continuă să considere că anumite prevederi sunt neclare și pot genera tensiuni sociale. „Această lege completează un cadru juridic existent, însă unele articole rămân problematice. Am solicitat CCR să examineze neconstituționalitatea unora dintre ele, dar Curtea a avut o altă opinie. După publicarea motivării, voi cere Parlamentului să reexamineze punctele contestate”, a explicat șeful statului.
Președintele a subliniat că lipsa de precizie în formularea unor articole poate duce la interpretări greșite, afectând organizații sau persoane care nu au legătură cu extremismul. Ca exemplu, a menționat cazul unei asociații din Făgăraș care promovează memoria Rezistenței anticomuniste, dar al cărei membri au avut, în trecut, legături cu mișcarea legionară. „Este corect ca această asociație să fie pedepsită doar pentru că unii dintre membrii ei au fost, la un moment dat, implicați în activități legionare? Legea nu oferă răspunsuri clare”, a argumentat Dan.
Curtea Constituțională a respins, în schimb, sesizarea președintelui, susținând că modificările legislative sunt necesare pentru combaterea eficientă a ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. În motivarea sa, CCR a subliniat că aceste mișcări reprezintă o amenințare directă la adresa valorilor democratice și că statul are obligația de a le contracara prin măsuri penale.
Printre modificările aduse legii se numără pedepse mai aspre pentru distribuirea de materiale extremiste, inclusiv prin intermediul internetului, precum și sancțiuni pentru promovarea publică a cultului unor persoane asociate cu organizații fasciste sau pentru negarea Holocaustului pe teritoriul României.
În încheiere, Nicușor Dan a reiterat necesitatea unei abordări ferme împotriva extremismului, dar a insistat pe clarificarea textului legislativ pentru a evita aplicarea abuzivă. „Statul trebuie să acționeze decisiv în astfel de cazuri, dar fără să lase loc interpretărilor arbitrare”, a concluzionat el.
