Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că propunerea de reformă a pensiilor speciale, prezentată recent de premierul Ilie Bolojan, reprezintă doar un punct de plecare pentru discuții, nefiind un proiect finalizat. El a subliniat că Ministerul Justiției nu a participat la elaborarea acestei inițiative.
Marinescu a menționat că reforma pensiilor de serviciu este un obiectiv inclus în programul de guvernare, dar trebuie realizată în conformitate cu prevederile constituționale și cu cerințele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, a adăugat că, în prezent, nu există un proiect de lege negociat la nivel guvernamental, ci doar o sugestie avansată de prim-ministru.
În legătură cu implicarea specialiștilor din Ministerul Justiției, ministrul a afirmat că aceștia nu au fost consultați în procesul de elaborare a propunerii. Totuși, a recunoscut că au avut loc discuții cu reprezentanții magistraților, inclusiv cu președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Anca Costache.
Marinescu a anunțat că, în următoarele zile, va avea loc o dezbatere la Palatul Cotroceni, cu participarea președintelui Nicușor Dan, a premierului Bolojan și a reprezentanților magistraților. Scopul acestor discuții este să se stabilească un cadru pentru reformă, în condițiile în care România trebuie să îndeplinească anumite obligații pentru a debloca fondurile PNRR.
Referitor la propunerea de majorare a vârstei de pensionare la 65 de ani, ministrul a confirmat că este de acord cu această măsură, subliniind că este o cerință asumată de guvern. Totodată, a menționat că procentele și alte detalii rămân subiect de negocieri.
CSM a criticat anterior inițiativa premierului, susținând că acesta nu are competența legală de a propune astfel de modificări. În replică, Marinescu a precizat că, deși CSM se referă la un proiect de lege, premierul are dreptul să facă propuneri legislative.
Încheind, ministrul Justiției a afirmat că reforma trebuie finalizată cât mai rapid, având în vedere termenele impuse de PNRR. Fondurile europene în valoare de 231 de milioane de euro sunt condiționate de implementarea acestei schimbări.
