Olanda, Danemarca și Suedia și-au exprimat disponibilitatea de a se alătura inițiativei propuse de fostul președinte american Donald Trump, care vizează achiziționarea de armamente pentru Ucraina de către statele europene. Informația a fost confirmată de reprezentanții guvernelor respective în contextul unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles.
Lars Lokke Rasmussen, șeful diplomației daneze, a subliniat că țara sa este „pe deplin pregătită” să contribuie financiar la program. „Mai sunt de stabilit detalii, dar suntem determinați să acționăm”, a declarat el. Pe de altă parte, ministrul olandez al apărării, Caspar Veldkamp, a menționat că guvernul său analizează posibilități concrete de implicare. „Vom evalua propunerea și vom lua măsuri în consecință”, a adăugat el.
Din partea Suediei, ministrul apărării, Pal Jonson, a salutat decizia Washingtonului de a permite transferul de rachete Patriot și alte sisteme defensive către Kiev. „Ucraina are nevoie urgentă de întărirea apărării antiaeriene, mai ales în contextul atacurilor constante ale Rusiei. Suedia va sprijini eforturile internaționale în acest sens”, a afirmat Jonson.
Planul anunțat recent prevede ca statele europene să achiziționeze armamente din SUA, inclusiv baterii Patriot, pentru a le trimite ulterior Ucrainei. Germania și-a asumat deja un rol cheie, angajându-se să cumpere două astfel de sisteme. Alte țări NATO, precum Norvegia, Finlanda și Marea Britanie, sunt de asemenea pe lista potențialilor participanți.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a precizat că statele membre pot folosi stocurile existente, care ulterior vor fi realimentate cu echipamente americane. Totuși, disponibilitatea sistemelor avansate, precum Patriot, rămâne limitată, iar unele țări ezită să le transfere din motive de securitate națională.
În paralel, Norvegia a confirmat discuții active cu Kievul pentru identificarea celor mai eficiente metode de asistență militară. „Am contribuit deja semnificativ la consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, inclusiv prin finanțarea unui sistem Patriot”, a declarat ministrul norvegian al apărării, Tore O. Sandvik.
Finlanda adoptă o abordare mai prudentă. Prim-ministrul Petteri Orpo a menționat că Helsinki va lua decizii pe măsură ce vor fi disponibile informații suplimentare. „Analizăm fiecare oportunitate în parte”, a spus el.
Planul se înscrie într-o strategie mai amplă de presiune asupra Moscovei, care a primit un ultimatum de 50 de zile pentru a înceta ostilitățile. În caz contrar, Rusia se va confrunta cu noi măsuri economice drastice.
