Un studiu recent evidențiază scăderea încrederii populației române în Banca Națională a României, cu rezultate care variază semnificativ în funcție de vârstă și venit. Potrivit datelor, persoanele mai în vârstă și cele cu venituri modeste se situează la polul opus față de tinerii și cetățenii cu resurse financiare mai consistente, care manifestă un grad mai ridicat de încredere în instituție.
Pe plan regional, Albania și Bulgaria se remarcă prin cel mai înalt nivel de încredere acordat băncilor centrale, în timp ce România, Bosnia și Ungaria se clasează printre țările cu cele mai scăzute cote de credibilitate. Experții explică aceste diferențe prin factori precum independența instituțională, transparența deciziilor și istoricul de gestionare a crizelor economice.
În cazul Albaniei, de exemplu, încrederea publică este susținută de legislație modernă, comunicare deschisă și performanțe în combaterea inflației. Aceste elemente au contribuit la consolidarea poziției țării în topul națiunilor din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est.
Pe plan internațional, băncile centrale recunosc importanța construirii și menținerii încrederii, mai ales într-un context marcat de incertitudine economică, polarizare socială și răspândirea dezinformării. Îndeplinirea mandatului, îmbunătățirea comunicării și promovarea educației financiare sunt considerate esențiale pentru consolidarea relației cu publicul.
Cu toate acestea, încrederea rămâne un bun fragil, mai ușor de deteriorat decât de câștigat, iar crizele economice recente au pus în lumină provocări semnificative pentru autoritățile monetare.
