Discuțiile privind reforma pensiilor private obligatorii (Pilonul II) au stârnit noi controverse în cadrul coaliției de guvernare. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a criticat public proiectul de lege care limitează posibilitatea de retragere a sumelor acumulate, susținând că statul nu are dreptul să dicteze cetățenilor cum să își folosească banii.
„Pensia privată reprezintă economiile personale ale fiecăruia, iar decizia privind utilizarea lor trebuie să rămână în mâinile contribuabilului. Nici Guvernul, nici alte instituții nu ar trebui să impună reguli în acest sens”, a declarat Hunor pe rețelele de socializare. El a subliniat că UDMR nu va susține nicio inițiativă care să restrângă drepturile românilor asupra fondurilor proprii.
Proiectul de lege, care a fost amânat temporar pentru consultări suplimentare, prevede că cei peste 9 milioane de participanți la pilonul II nu vor mai putea retrage integral economiile la pensionare. În schimb, vor avea acces la maximum 25% din sumă, iar restul va fi plătit lunar pe parcursul vieții. O excepție se aplică celor cu economii mai mici de 15.372 de lei (de 12 ori indemnizația socială), care pot primi întreaga sumă odată.
Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a criticat proiectul, susținând că acesta favorizează administratorii de fonduri de pensii, nu contribuabilii. „Reglementările nu iau în calcul propunerile consumatorilor și riscă să priveze mulți români de accesul la banii lor, având în vedere speranța scăzută de viață din țara noastră”, a precizat Alin Iacob, reprezentantul asociației.
Autoritățile au justificat modificările prin necesitatea de a asigura sustenabilitatea sistemului. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a menționat că actualele reguli, care permit retragerea integrală a fondurilor, au fost doar o măsură temporară introdusă în 2018. „Niciun alt stat european nu permite retragerea totală a economiilor de pensii private”, a afirmat el.
În contextul dezbaterilor, ASF a invitat exemplul Bulgariei, unde sistemul funcționează pe baza unei retrageri inițiale de 25%, urmată de plăți lunare pe o perioadă de până la 10 ani.
Dezbaterea continuă, iar Guvernul va analiza propunerile părților implicate înainte de a finaliza proiectul de lege.
