Începând cu anul 2026, capitalul social minim necesar pentru înființarea unei firme va crește de la 200 de lei la 8.000 de lei, o schimbare care a stârnit dezbateri aprinse în rândul antreprenorilor. Pe când unii consideră că această măsură va descuraja inițiativa privată, alții o văd ca pe un pas spre responsabilizarea mediului de afaceri.
Impactul asupra micilor antreprenori
Pentru mulți oameni de afaceri aflați la început de drum, suma de 8.000 de lei reprezintă un obstacol semnificativ. În loc să fie investiți în dezvoltarea afacerii – cum ar fi marketing, echipamente sau formare – acești bani vor trebui alocați capitalului social. Mai ales pentru freelanceri sau cei care activează în domeniul serviciilor, această cerință pare disproporționată față de nevoile reale ale afacerii.
„Statul ar trebui să faciliteze antreprenoriatul, nu să-l complice. Majorarea capitalului social va afecta cel mai mult exact categoria de oameni care aduce inovație și dinamism economiei – cei cu idei bune, dar cu resurse limitate”, remarcă un reprezentant al unei comunități de antreprenori.
Argumente pro și contra
Susținătorii măsurii susțin că un capital social mai mare va reduce numărul firmelor „fantomă” și va stimula responsabilitatea financiară. „Dacă ai o afacere serioasă, 8.000 de lei nu sunt o sumă exagerată. Acești bani pot fi folosiți ulterior în activitatea companiei”, explică un antreprenor.
Pe de altă parte, criticii avertizează că această modificare va încetini creșterea economică, descurajând potențialii antreprenori. „În loc să ne ajute, statul pune piedici. Mulți vor renunța la ideea de a-și deschide o firmă din cauza acestei bariere financiare”, comentează altul.
Consecințe pe termen lung
Creșterea capitalului social vine într-un context în care multe firme se confruntă deja cu presiuni fiscale și legislative. Un sondaj recent arată că peste 60% dintre antreprenori se simt afectați de creșterea taxelor și intenționează să reducă cheltuielile sau să amâne investițiile.
Pe plan macroeconomic, subcapitalizarea firmelor a fost un fenomen persistent, contribuind la instabilitate financiară și la creșterea riscului de insolvență. Totuși, soluția nu ar trebui să fie o măsură uniformă care să lovească toți antreprenorii, ci un sistem de sprijin și educație financiară.
Ce urmează?
Dezbaterea continuă, iar guvernul va trebui să găsească un echilibru între responsabilizarea antreprenorilor și menținerea unui mediu favorabil afacerilor mici. Până atunci, mulți antreprenori se pregătesc pentru un an 2025 plin de provocări, în care adaptabilitatea și gestionarea eficientă a resurselor vor fi cheia supraviețuirii.
