Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că situația vicepremierului Marian Neacșu, condamnat în trecut pentru conflict de interese, nu poate fi pusă pe același plan cu cea a lui Dragoș Anastasiu, care a demisionat recent din funcție. În contextul în care cererile de demisie ale lui Neacșu au devenit tot mai insistente, Grindeanu a explicat de ce cele două cazuri nu sunt similare.
Întrebat dacă Neacșu ar trebui să preia coordonarea grupului de lucru pentru reformarea companiilor de stat, Grindeanu a respins ideea, subliniind că această problemă va fi discutată în cadrul coaliției. „Nu cred că acum este momentul pentru astfel de discuții. Miercuri vom avea o dezbatere în coaliție, iar domnul Ilie Bolojan ne va prezenta viziunea sa”, a declarat el.
Potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial, noul vicepremier va fi responsabil de reforma instituțională, inclusiv de elaborarea proiectelor legate de eficientizarea administrației publice. Grindeanu a sugerat că, dacă nu se găsește un candidat potrivit, Bolojan ar putea prelua personal această atribuire, dată fiind poziția sa de prim-ministru.
În legătură cu condamnarea lui Neacșu pentru angajarea fiicei în biroul său parlamentar, Grindeanu a menționat că acest caz nu este necunoscut și că politicianul a fost deja reabilitat. „Nu sunt lucruri noi. S-au discutat deja, iar sentința a fost dată de justiție. Nu am aflat peste noapte despre situația lui Neacșu, spre deosebire de cazul lui Anastasiu, despre care nu știam nimic”, a precizat el.
Grindeanu a adăugat că, în trecut, numeroși parlamentari s-au aflat în situații similare, iar deciziile juridice au permis astfel de angajări. „Aceasta a fost o practică întâlnită și în guvernele anterioare”, a remarcat el, sugerând că Neacșu nu ar trebui să fie singurul vizat.
În schimb, în cazul lui Anastasiu, Grindeanu a recunoscut că nu era la curent cu acuzațiile de corupție care au condus la demisia acestuia. „Ca președinte al unui partid din coaliție, nu am avut cunoștință despre aceste acuzații”, a afirmat el.
Dezbaterea continuă în spațiul public, unde unii cer consecvență în aplicarea standardelor etice, indiferent de funcție sau apartenență politică.
