Când vorbim despre inflație, cifrele oficiale ne oferă o medie, dar ascund diferențe semnificative între categorii sociale, regiuni sau chiar între magazine. În România, rata inflației este în prezent de 5,7%, dar această valoare nu spune întreaga poveste.
Mediile pot fi înșelătoare
Dacă am lua un exemplu ipotetic, în care cei bogați consumă doar prăjituri, iar cei săraci doar pâine, iar prețul pâinii crește cu 10%, în timp ce prăjiturile rămân la același preț, media inflației ar fi de 5%. Dar în realitate, cei săraci ar simți o creștere de 10%, în timp ce cei bogați niciuna. Astfel, niciun grup nu este reprezentat corect de cifra oficială.
Desigur, în viața reală, oamenii cumpără o varietate de produse, de la alimente de bază la bunuri de lux. Totuși, ponderea cheltuielilor diferă semnificativ între categorii sociale. Pentru cei cu venituri mici, majoritatea banilor se duc pe mâncare, utilități și chirie – produse a căror preț crește adesea mai rapid. În schimb, cei bogați alocă o parte mai mică din buget pentru aceste necesități, astfel că inflația îi afectează într-o măsură mult mai redusă.
De ce statisticile oficiale nu surprind corect inflația pentru săraci?
Tradițional, calculul inflației se bazează pe principiul „un leu, un vot” – fiecare ban cheltuit contează la fel, indiferent de cine îl cheltuiește. Astfel, dacă 10 oameni bogați cheltuiesc 100 de lei pe prăjituri, iar 100 de oameni săraci cheltuiesc 100 de lei pe pâine, influența asupra mediei este egală, deși numărul persoanelor afectate diferă dramatic.
Unele țări au început să ia în calcul și inflația pe categorii de venit, descoperind că, pentru cei mai săraci, creșterile de preț sunt de fapt mai mari decât indică media oficială. În Marea Britanie, de exemplu, diferența a fost de 0,1% pe an – o cifră aparent mică, dar care, pe termen lung, poate accentua inegalitățile.
Cum se măsoară inflația în practică?
Procesul de colectare a datelor este laborios. Statisticienii merg periodic în aceleași magazine, notează prețurile exacte ale acelorași produse și le transmit central. În timpul pandemiei, unele puncte de vânzare au închis sau au renunțat la anumite articole, iar reducerile temporare au complicat și mai mult procesul.
În alte țări, supermarketurile folosesc deja scanere pentru a urmări prețurile în timp real, dar în România, acest sistem nu este încă implementat pe scară largă.
Concluzie: inflația nu e aceeași pentru toți
Cifrele oficiale oferă o imagine generală, dar nu surprind complet realitatea pentru fiecare categorie socială. Cei cu venituri mici resimt mai puternic creșterile de preț, în timp ce cei bogați sunt mai puțin afectați. Pentru o analiză mai corectă, ar fi util să avem statistici separate pe grupe de venit, astfel încât politicile economice să poată ține cont de toate aspectele inegalității.
