Președintele Nicușor Dan a anunțat că va trimite înapoi în Parlament legea privind combaterea extremismului, cunoscută sub denumirea de „Legea Vexler”, după ce Curtea Constituțională va publica motivarea deciziei sale. Aceasta a respins sesizarea de neconstituționalitate depusă de șeful statului, declarând textul legal conform cu Constituția.
Într-o conferință de presă ținută la Berlin, Dan a explicat că, deși CCR a respins obiecțiile sale, el consideră că unele prevederi ale legii rămân ambigue și pot genera tensiuni sociale. „Am contestat aproape jumătate din articole, iar părerea mea rămâne aceeași. Nu este normal să lăsăm lacune care pot amplifica conflictele în societate”, a subliniat el.
După publicarea motivării CCR, președintele va cere Parlamentului să reexamineze articolele pe care le consideră problematice. „În zece zile de la primirea deciziei, voi trimite propunerile de modificare”, a adăugat Dan.
Ce prevede legea?
Legea, adoptată în iunie, extinde sancțiunile pentru promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Printre principalele modificări se numără:
– Pedepse mai aspre pentru distribuirea de materiale extremiste, inclusiv prin intermediul internetului.
– Sancțiuni pentru cei care promovează cultul unor persoane din conducerea organizațiilor fasciste sau legionare.
– Interzicerea negării sau minimalizării Holocaustului pe teritoriul României.
De ce a contestat Nicușor Dan legea?
Președintele a argumentat că unele formulări sunt prea vagi și pot duce la interpretări abuzive. De exemplu, a menționat cazul unei asociații din Făgăraș care promovează Rezistența anticomunistă, dar care include și persoane cu trecut legionar. „Este corect să risce închisoarea pentru asta? Legea nu clarifică”, a întrebat Dan.
El a subliniat că statul trebuie să combată ferm extremismul, dar fără să creeze nedreptăți. „Avem nevoie de reglementări clare, care să nu lase loc abuzurilor”, a concluzionat șeful statului.
Curtea Constituțională, în schimb, a susținut că legea este necesară pentru protejarea valorilor democratice și este în concordanță cu jurisprudența europeană. Decizia CCR este definitivă, dar Parlamentul poate modifica textul la cererea președintelui.
