În ultima săptămână, România a înregistrat un consum de energie electrică fără precedent pentru această perioadă a anului, depășind chiar 8.000 de megawați în anumite momente. Temperaturile ridicate au determinat o utilizare intensă a aparatelor de climatizare, iar sistemul energetic a fost pus la încercare.
Sursele care au asigurat echilibrul rețelei au fost energia hidroelectrică, folosită în special noaptea, și cea fotovoltaică, dominantă în timpul zilei. De asemenea, pentru a acoperi necesarul, țara a recurs la importuri zilnice de energie.
Potrivit datelor disponibile, vârful de consum a fost atins vineri seara, la ora 21:26, când s-au înregistrat 8.047 MW. Chiar și în weekend, cererea a rămas ridicată, depășind 7.000 de MW. Aceste cifre sunt de obicei asociate perioadelor reci ale anului, iar recordul absolut pentru vară rămâne cel din iulie 2021, când consumul a ajuns la 8.800 MW.
Hidro și fotovoltaic – pilonii stabilității
În orele de maximă solicitare seara, hidrocentralele au furnizat peste 2.000 de MW, în timp ce, pe timp de zi, energia solară a contribuit cu mai mult de 1.500 de MW. Centrala nucleară de la Cernavodă a funcționat la capacitate maximă, producând constant 1.300 de MW.
Totuși, sistemul energetic românesc a avut nevoie de suplimentare din exterior. Bulgaria, deși mai mică ca suprafață, a exportat energie către România, având o capacitate fotovoltaică semnificativ mai mare – aproape 4.000 de MW la orele de prânz, comparativ cu 1.500 de MW în cazul României.
Rolul prosumatorilor în echilibrul rețelei
Prosumatorii au jucat un rol crucial, generând aproximativ 1.300 de MW, echivalentul unei unități nucleare. Energia produsă de aceștia este consumată local, reducând presiunea pe rețeaua națională. Cu toate acestea, utilizatorii rămân obligați să plătească taxe de transport, chiar și pentru energia pe care o produc și o consumă în propriile gospodării.
Estimările indică faptul că, în prezent, prosumatorii acoperă 10% din necesarul casnic, iar până în 2025 această cotă ar putea ajunge la 20%. În alte țări europene, tarifele de transport pentru astfel de situații au fost reduse, însă în România această practică nu a fost încă adoptată.
În concluzie, canicula a evidențiat atât reziliența sistemului energetic românesc, cât și necesitatea investițiilor în surse regenerabile și modernizarea infrastructurii pentru a face față viitoarelor provocări climatice.
