În primele șase luni ale anului, România a cheltuit aproape 6 miliarde de euro pe importuri de alimente, echivalentul a 33 de milioane de euro pe zi. Această sumă depășește cifrele din anul trecut, când țara noastră a achiziționat produse alimentare în valoare de 30 de milioane de euro zilnic, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Un paradox agricol: pământ bogat, dar mâncare din import
Deși România deține unele dintre cele mai fertile terenuri agricole din Europa, rafturile magazinelor sunt dominate de produse străine. „Este un paradox alarmant: importăm carne, lactate, dulciuri și chiar borcane pentru conserve, deși avem toate resursele necesare pentru a le produce aici”, remarcă un reprezentant al sectorului agroalimentar.
Printre cele mai importate categorii se numără:
– Carne și produse lactate – în special din Ungaria și Polonia.
– Conserve și preparate alimentare – deși țara are o tradiție îndelungată în producția de zarzavat și murături.
– Produse de patiserie și cereale – majoritatea provenind din Polonia.
De ce exportăm materie primă și importăm produse finite?
Una dintre problemele majore este lipsa capacităților de prelucrare. România exportă cantități mari de floarea-soarelui și cereale, care sunt transformate în străinătate, iar apoi reimportate sub formă de ulei sau alte produse finite. „Am putea valorifica mult mai bine resursele noastre dacă am investi în fabrici de prelucrare”, explică un expert în economie agroalimentară.
Deficit comercial în creștere cu vecinii
Schimburile comerciale cu țări precum Ungaria, Polonia și Bulgaria arată un dezechilibru alarmant:
– În relația cu Ungaria, deficitul a crescut de 7 ori în ultimii ani.
– Cu Polonia, importurile depășesc exporturile în 22 de categorii de produse.
– Bulgaria, deși are un excedent în unele sectoare, tot contribuie la deficitul României în altele.
Viitorul alimentar al României: între riscuri și oportunități
Dacă tendința actuală continuă, dependența de importuri va crește, afectând și prețurile pentru consumatori. „Este esențial să sprijinim producătorii locali și să investim în infrastructura agroalimentară”, subliniază un analist economic.
În concluzie, deși România are potențialul de a fi auto-suficientă din punct de vedere alimentar, lipsa investițiilor și a politicilor sustenabile o transformă într-o țară dependentă de produse străine. Fără schimbări structurale, acest trend va continua să afecteze economia și securitatea alimentară națională.
