În ciuda unei ușoare îmbunătățiri, România rămâne țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, situându-se la 7,5% din PIB în primul trimestru al anului 2025. Datele publicate recent arată că, deși majoritatea statelor membre au înregistrat o scădere a deficitului, România continuă să se confrunte cu provocări semnificative în gestionarea bugetară.
Tendințe europene: reduceri ale deficitului
În zona euro, deficitul ajustat sezonier a scăzut la 2,9% din PIB, față de 3,1% în ultimul trimestru al anului 2024. O evoluție similară s-a înregistrat și la nivelul întregii Uniuni Europene, unde deficitul a ajuns la același nivel de 2,9%. Aceste cifre reflectă o creștere a veniturilor publice, dar și o expansiune economică care a depășit ritmul de creștere al cheltuielilor.
Veniturile guvernamentale în zona euro au reprezentat 46,6% din PIB, în timp ce cheltuielile au scăzut ușor, ajungând la 49,5%. În UE, veniturile au rămas stabile la 46,2%, iar cheltuielile au înregistrat o scădere, de la 49,5% la 49,1%.
România, sub presiune europeană
Deși deficitul României a scăzut ușor față de trimestrul anterior, situația rămâne alarmantă. Țara noastră se află în procedura de deficit excesiv din 2020, iar autoritățile europene au cerut măsuri suplimentare pentru corectarea dezechilibrelor bugetare. Fără acțiuni ferme, riscul de a rămâne în afara normelor europene devine tot mai mare.
Este necesară o strategie clară pentru reducerea deficitului, combinând eficientizarea cheltuielilor și stimularea creșterii economice. Altfel, România ar putea avea de înfruntat consecințe economice și financiare severe pe termen mediu și lung.
