România se află în topul statelor europene cu cea mai accelerată creștere a datoriei publice raportate la Produsul Intern Brut (PIB) în primul trimestru al anului 2025, conform datelor Eurostat. În această perioadă, datoria publică a țării noastre a atins 55,8% din PIB, în creștere cu 4,1 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Doar Polonia (+6,1 pp) și Finlanda (+5,1 pp) au înregistrat progresii mai mari, în timp ce Austria a avut o evoluție similară cu a României.
La nivel european, cele mai îndatorate țări rămân Grecia (152,5% din PIB), Italia (137,9%) și Franța (114,1%), în timp ce Bulgaria (23,9%), Estonia (24,1%) și Luxemburg (26,1%) se situează la celălalt capăt al clasamentului.
Tendințe contrastante în UE
În primele luni ale anului 2025, 16 state membre ale UE au înregistrat o creștere a datoriei publice, 10 au cunoscut o scădere, iar Cehia a rămas la același nivel. Printre țările cu cele mai semnificative creșteri se numără Polonia, Finlanda, Austria și România, pe când Grecia, Cipru și Irlanda au reușit să-și reducă povara financiară.
Măsuri fiscale controversate
Guvernul României a adoptat recent un pachet de măsuri fiscale care include majorarea TVA de la 19% la 21% și înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public în 2026. Aceste decizii au fost susținute de premierul Ilie Bolojan, care a recunoscut că nu sunt populare, dar a mulțumit cetățenilor pentru „răbdare și înțelegere”.
În plus, autoritățile pregătesc un al doilea pachet de reforme, axat pe eficientizarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative și digitalizarea ANAF. Aceste inițiative urmăresc să stabilizeze economia, însă impactul lor pe termen lung rămâne de evaluat.
În contextul acestor schimbări, România se confruntă cu provocări semnificative în menținerea echilibrului bugetar, într-un mediu economic marcat de incertitudini globale.
