Vicepremierul Tanczos Barna a subliniat într-o recentă apariție publică că deficitul bugetar record din ultimul an este rezultatul unor decizii financiare riscante, precum majorări nesustenabile ale salariilor și pensiilor, precum și investiții fără o planificare corespunzătoare. Potrivit lui Tanczos, banii publici nu au dispărut, ci au fost direcționați către diverse categorii sociale și proiecte de infrastructură, însă într-un ritm care a depășit capacitatea economică a țării.
„Toate aceste creșteri de cheltuieli s-au regăsit în buzunarele pensionarilor, ale funcționarilor publici sau în proiecte precum autostrăzi, școli și spitale. Problema nu este unde s-au dus banii, ci faptul că cheltuielile au fost prea mari și nesustenabile, afectând credibilitatea României pe plan internațional”, a explicat Tanczos.
El a menționat că, în ultimele luni, una dintre cele mai mari provocări a fost restabilirea încrederii partenerilor externi, inclusiv a Comisiei Europene și a agențiilor de rating. România se confruntă cu o procedură de deficit excesiv din cauza depășirii pragului de 3% din PIB, iar situația s-a înrăutățit în ultimii ani, deficitul atingând 9,3% în 2023.
Potrivit unor documente interne, autoritățile au fost avertizate încă din august 2024 cu privire la riscul unui deficit major, însă măsurile corective necesare nu au fost aplicate la timp. Ministrul de Finanțe și alți oficiali au semnalat pericolul depășirii țintei bugetare și au cerut acțiuni urgente pentru limitarea cheltuielilor.
Tanczos a subliniat că, pentru a restabili echilibrul bugetar, este esențială o gestionare mai responsabilă a resurselor, precum și o colectare mai eficientă a veniturilor. Fără astfel de măsuri, costul finanțării deficitului va continua să crească, afectând economia pe termen lung.
