În timp ce Germania analizează cu precauție posibila intrare a unei companii chineze în sectorul energetic, Austria trăiește deja această realitate. O firmă de stat din China, strâns legată de guvernul de la Beijing, deține de ani de zile acțiuni semnificative în principalele conducte de gaze austriece, esențiale atât pentru populație, cât și pentru industrie.
Dacă dependența de gazele rusești a fost mereu în centrul discuțiilor publice, prezența Chinei în infrastructura energetică a Austriei a rămas, până acum, în umbră. Compania State Grid Corporation of China (SGCC), controlată de statul chinez, deține participații indirecte în operatorii cheie din sector.
Cum a pătruns China în sistemul energetic austriac?
Una dintre cele mai importante conducte din Austria, TAG (Trans Austria Gasleitung), care transportă gaze naturale pe o distanță de 400 de kilometri, este controlată în proporție de 84,47% de compania italiană Snam. Însă, Snam are la rândul ei un acționar major – CDP Reti, o firmă în care statul italian deține majoritatea, dar unde State Grid China are o participație de 35%. Astfel, Beijingul deține indirect aproximativ 10% din TAG, o infrastructură vitală pentru întreaga Europă.
Situația se repetă și în cazul Gas Connect Austria (GCA), operatorul care gestionează restul rețelelor de gaze din țară. Deși Verbund, o companie parțial deținută de statul austriac, controlează 51% din GCA, Snam deține 19,6%, iar prin intermediul acesteia, China își menține influența.
Ce riscuri implică acest control indirect?
În Germania, autoritățile evaluează cu grijă o posibilă intrare a State Grid în Open Grid Europe (OGE), cel mai mare operator de gaze din țară. Motivul? Securitatea energetică. În Austria, însă, această problemă nu a stârnit suficiente reacții, deși analiștii avertizează că China ar putea folosi aceste active pentru a-și promova interesele geopolitice.
Un raport al Groupe d’études géopolitiques din Franța subliniază că State Grid are drept de vot în consiliul de administrație al Snam, permițându-i să influențeze deciziile cheie. În plus, experții susțin că firmele de stat chineze acționează adesea ca extensii ale guvernului, promovând agenda politică a Beijingului pe plan internațional.
Reacția Uniunii Europene
Bruxelles-ul a început să ia măsuri mai stricte pentru a proteja infrastructura critică de investitorii străini, mai ales din China. Într-un document al Parlamentului European din 2023 se menționează că „sistemul politic chinez nu separă interesele comerciale de cele strategice”, iar companiile de stat servesc adesea ca instrumente de influență geopolitică.
În contextul în care China continuă să-și extindă prezența în Europa prin proiecte precum Noul Drum al Mătăsii, controlul asupra rețelelor energetice devine o problemă de securitate națională. Iar Austria, deși nu a ridicat semnale de alarmă până acum, ar putea fi deja un punct cheie pe harta expansiunii chineze.
