Indicatorul sentimentului economic (ESI) a înregistrat o scădere semnificativă în luna iulie, coborând la 94,7 puncte, față de 96,8 în iunie. Această tendință reflectă o eroziune generalizată a încrederii în toate sectoarele economice, potrivit unui raport recent adresat investitorilor.
Industria și serviciile, afectate de cerere scăzută
Sectorul industrial a înregistrat o scădere a încrederii, în contextul unei reduceri a comenzilor și al unei producții mai slabe. În domeniul serviciilor, așteptările au fost afectate de o cerere mai redusă.
Consumatorii, cei mai pesimiști din ultimii trei ani
Încrederea consumatorilor a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 32 de luni, în urma anunțului guvernamental privind majorările de taxe și accize, care vor intra în vigoare începând cu august. Măsurile fiscale, inclusiv creșterea TVA-ului, au stârnit temeri cu privire la viitoarele venituri ale populației, mai ales după expirarea plafoanelor la prețurile energiei electrice.
Comerțul și construcțiile, în declin
În sectorul comercial, încrederea a scăzut la niveluri similare cu cele din perioada primei unde pandemice, atât la nivel retrospectiv, cât și prospectiv. În construcții, moralul a fost afectat de prognozele privind ocuparea forței de muncă, în timp ce volumul comenzilor a rămas stagnat.
Prețurile, în continuă creștere
Așteptările privind evoluția prețurilor au crescut în toate domeniile. Consumatorii anticipează o inflație record pentru următoarele 12 luni, cea mai mare din mai 2001, în contextul anunțurilor privind majorările fiscale și așteptărilor de scumpiri ale energiei.
Ocuparea forței de muncă, în scădere
Indicatorul privind angajările a scăzut la 100,1 puncte în iulie, față de 103,8 în iunie, atingând cel mai scăzut nivel din decembrie 2020. Acest lucru sugerează o prudență sporită din partea angajatorilor, care ar putea reduce angajările sau chiar recurge la concedieri în anumite sectoare.
Perspective economice îngrijorătoare
Scăderea simultană a încrederii în toate sectoarele reprezintă un semnal de alarmă pentru economia națională. Istoric, astfel de tendințe au precedat reduceri ale consumului, scăderi ale investițiilor și chiar recesiuni.
Riscuri pentru inflație și politicile monetare
Creșterea așteptărilor inflaționiste indică faptul că atât populația, cât și companiile se așteaptă la scumpiri accelerate, ceea ce poate amplifica efectele inflației. Lipsa de încredere ar putea menține presiunea asupra prețurilor, chiar dacă factorii de cost se stabilizează.
Concluzii pentru decidenți
Raportul subliniază riscurile majore pe care le prezintă consolidarea fiscală fără măsuri compensatorii. Dacă încrederea continuă să scadă, efectele negative asupra economiei și pieței muncii se vor amplifica, afectând atât mediul de afaceri, cât și consumatorii.
Aceste date oferă o imagine clară a stării economiei românești, evidențiind necesitatea unor politici echilibrate pentru a stimula încrederea și a evita o înrăutățire a situației.
