Reglementările fiscale care stabilesc excepțiile de la plata impozitului suplimentar pe petrol și gaze (ICAS) nu sunt suficient de clare, generând incertitudini pentru firmele active în domeniul energiei electrice și gazelor naturale. Camera Consultanților Fiscali (CCF) a atras atenția asupra faptului că Codul Fiscal nu definește explicit ce activități intră sub incidența acestei taxe, ceea ce poate duce la interpretări diferite.
Un exemplu semnificativ îl reprezintă tranzacțiile pe piața angro de energie electrică și gaze naturale. Conform legislației Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), aceste operațiuni sunt incluse în licența de furnizare, indiferent dacă sunt realizate de companii românești sau străine. Prin urmare, veniturile din trading ar putea fi tratate la fel ca cele din furnizare, ceea ce ridică întrebări privind calculul impozitului suplimentar.
„Dacă veniturile din trading nu sunt excluse din calculul veniturilor totale, firmele care activează pe piața angro ar putea fi obligate să plătească ICAS, în timp ce cele care vând direct consumatorilor finali ar beneficia de excepții. Aceasta ar crea o inechitate între operatorii din același sector”, explică Dan Manolescu, președintele CCF.
O altă problemă identificată se referă la tranzacționarii nerezidenți de energie, care sunt obligați să depună o garanție de 1 milion de euro pentru Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică. Nu este clar dacă aceștia trebuie să constituie o garanție suplimentară în același valoare pentru ICAS, conform prevederilor Codului Fiscal.
ICAS a fost introdus în 2024 pentru companiile din sectorul petrolier și gazier cu cifre de afaceri peste 50 de milioane de euro. Începând cu 2025, plafonul a fost eliminat, iar impozitul s-a extins la mai multe categorii de contribuabili, inclusiv firmele străine.
Camera Consultanților Fiscali a solicitat Ministerului Finanțelor să clarifice aceste aspecte pentru a asigura o aplicare uniformă a legii și evitarea unor dispute în viitor.
