România are la dispoziție aproximativ 28,5 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o sumă care ar putea transforma infrastructura și serviciile publice din țară. Acești bani, provenind atât din granturi, cât și din împrumuturi, reprezintă aproape 9% din PIB-ul României din 2023, situându-ne printre principalii beneficiari ai Uniunii Europene.
Totuși, accesarea acestor fonduri este condiționată de implementarea unor reforme esențiale și respectarea unor termene stricte. Până acum, România a reușit să atragă doar aproximativ o treime din suma totală – 9,44 miliarde de euro, dintre care 5,78 miliarde sunt granturi, iar restul împrumuturi. În comparație, media europeană de absorbție a fondurilor PNRR se apropie de 50%, ceea ce evidențiază întârzierile noastre.
Proiecte în pericol
Recent s-a confirmat că România nu va putea finaliza până în august 2026 proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro. Aceasta înseamnă că aceste investiții nu vor mai beneficia de finanțare europeană, iar autoritățile vor fi nevoite să le susțină din bugetul național – o sarcină grea într-un context de consolidare fiscală.
Pe de altă parte, există și perspective pozitive: Comisia Europeană a propus un nou cadru financiar pentru perioada 2028-2034, în valoare de 2.000 de miliarde de euro. România ar putea primi până la 60 de miliarde de euro, cu 10 miliarde mai mult decât în ciclul actual.
Ce s-ar putea realiza cu acești bani?
Suma de 28,5 miliarde de euro ar putea asigura construirea a aproximativ 1.100 km de autostrăzi – echivalentul distanței dintre București și Viena. Alternativ, s-ar putea construi sute de mii de locuințe sau moderniza sistemul medical – doar un spital dedicat copiilor, realizat prin donații private, a costat 53 de milioane de euro.
Însă, fără reforme și eficiență în administrare, aceste oportunități riscă să se piardă. Așa cum s-a remarcat, „Europa oferă undițe, nu pește” – iar România trebuie să demonstreze că poate pescui.
