O decizie controversată a președintelui Volodimir Zelenski a stârnit reacții puternice în Ucraina, ridicând semne de întrebare cu privire la direcția pe care o ia țara în plin conflict armat. O lege recent adoptată de parlament și semnată rapid de Zelenski aduce sub controlul procurorului general două instituții cheie în lupta anticorupție: Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Special Anticorupție (SAP).
Această schimbare subminează independența agențiilor, un principiu fundamental în combaterea abuzurilor din sectorul public. Criticii susțin că măsura oferă puteri excesive președintelui, permițându-i să influențeze anchetele și să protejeze apropiații săi de investigații.
Contextul este și mai alarmant: legea a fost promulgată la scurt timp după ce un activist anticorupție, cunoscut pentru criticile aduse administrației Zelenski, a fost implicat într-un dosar penal controversat. Mai mult, anchetatorii au vizat recent și pe foști oficiali din cercul apropiat al președintelui, inclusiv un fost vicepremier, într-un scandal legat de atribuirea ilegală a terenurilor.
Instituțiile NABU și SAP au fost create după Revoluția EuroMaidan din 2013-2014, simbolizând speranța ucrainenilor pentru o societate mai transparentă. Acum, aceste câștiguri riscă să fie compromise, iar critici avertizează că Ucraina ar putea derapa spre un model autoritar.
În condițiile legii marțiale, alegerile sunt suspendate, iar protestele sunt aproape imposibile. Mulți dintre cei care ar putea contesta aceste decizii se află pe front sau au murit în război. Singura speranță rămâne presiunea internațională, dar Occidentul pare reticent să critice deschis Kievul, prioritizând sprijinul militar în contextul războiului cu Rusia.
Dacă nu vor exista reacții ferme, Ucraina ar putea pierde nu doar independența instituțiilor, ci și libertatea presei, următoarea țintă posibilă. Întrebarea care rămâne este: va avea Occidentul curajul să susțină nu doar supraviețuirea Ucrainei, ci și valorile democratice pentru care ucrainenii luptă?
